| |
|
|
|
Baschetul, sau
cosurile cu surprize
«lnitiativa libera nu
este decat o meditatie intre functiunea care defineste pe fiecare
echipier ca «individ comun» si echipa.
Daca initiativa individuala ar lua-o inaintea acestei organizari
colective si ar tinde sa se afirme pentru ea insasi, "spiritul
de echipa" ar fi pierdut. »
J.P.Sartre
|
|
| |
ISTORIC
Unul dintre cele mai raspandite
jocuri sportive in lume, baschetul, se caracterizeaza prin finetea,
precizia si fantezia exercitiilor tehnice si tactice, prin talia
inalta si calitatile fizice deosebite ale sportivilor, toate
acestea implicate intr-o lupta sportiva care pretinde spirit
de echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa.
Jocuri cu mingea, asemanatoare
baschetului pe care-l cunoastem noi astazi, au tost practicate
cu multe secole in urma in diferite zone ale lumii. Vechile
populatii incase, maia si aztece practicau un joc in care mingea
era aruncata intr-un inel de piatra, suspendat orizontal pe
un zid. Bastinasii din Florida aveau o tinta formata dintr-un
cos de nuiele iar indienii din America plasau un fel de cos
in trunchiuri de copac.
In anul 1891, un tanar asistent
de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts (S.U.A.),
pe numele sau James A. Naismith, incercand sa faca mai variate
lectiile de educatie fizica ale studentilor, cu un continut
mai atractiv si mai dinamic, fara conditii materiale deosebite,
a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi
si a inlocuit poarta cu un cos suspendat pe un perete. Astfel
a luat nastere sportuli caruia i s-a spus apoi baschet ball
(basket = cos, ball = minge).
La inceput echipele erau alcatuite
din cate 50 de jucatori, apoi numarul s-a redus treptat pentru
a se ajunge la echipe formate din 5 jucatori pe teren. Jocul
se raspandeste in Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile
Olimpice din 1904 (de la St. Louis). In 1932 se constituie Federatia
Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.) si din 1935 se disputa
campionatele europene (la care a participat si tara noastra).
Este de mentionat ca baschetul a fost primul joc pe echipe in
care au aparut fetele pe terenurile sportive.
La noi in tara, primele demonstratii
de baschet au fost efectuate in 1920. Pina in 1923, baschetul
se practica in special in liceele din capitala, organizindu-se
sporadic competitii interscolare. Din 1928 se constituie diferite
echipe (masculine), la cluburile Sportul Studentesc, Juventus,
T.C.R. etc.
Federatia Romana de Baschet
si Volei ia fiinta in 1931, fiind initiat atunci primul campionat
regional masculin. In aceasta perioada nu existau mai mult de
150-200 sportivi legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele
si pasiunea unor animatori. Dupa 23 august 1944 acest frumos
si spectaculos sport incepe sa aiba caracter de masa; sunt organizate
campionate republicane (din 1947), se participa la primele Jocuri
Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si
universitare precum si festivaluri de minibaschet pentru copii.
Pe plan international, mentionam
clasarea de 3 ori pe locul IV la campionatele feminine europene
(1964,1966, 1968) si de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957,1967),
precum si unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo,
Politehnica Bucuresti, Rapid etc. In 1981, la Campionatele Mondiale
Universitare echipa de fete a Romaniei s-a clasat pe locul III,
cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat locul
IV.
|
|
| |
REGULI DE
JOC
Un joc de baschet are loc intre
doua echipe a cate 5 jucatori pe teren fiecare. Scopul urmarit
de fiecare echipa este de a arunca mingea in cosul adversarului
si de a-l impiedica pe acesta sa intre in posesia mingii sau sa
inscrie cosuri. Mingea poate fi pasata, aruncata, lovita, rostogolita,
driblata, in orice directie.
Baschetul modern se caracterizeaza
prin efortul sustinut de jucatori pentru a mentine un ritm de
joc rapid, ceea ce presupune sportivi cu o pregatire fizica, tehnica
si tactica superioara; intr-un meci se inscriu in medie cca 80
de puncte (uneori chiar si peste 100); a crescut considerabil
gabaritul jucatorilor folositi in baschet.
|
|
|
|
| |
Media de inaltime
a echipelor masculine este tn jur de 2 m iar a celor feminine de
1,87 m, fiecare echipa straduindu-se sa aiba pe teren in timpul
unui meci 1-2 jucatori foarte inalti, de peste 2,06 m la baieti
si peste 1,92 m la fete; marea majoritate a jucatorilor au o pregatire
multilaterala, folosesc in joc ambele maini cu usurinta si realizeaza
executii tehnice in mare viteza si derutante. Terenul de joc este
o suprafata dreptunghiulara, libera de orice obstacole, avand dimensiunile
de 26 m lungime si 14 m latime. Zona marcata in fata fiecarui cos
se numeste «suprafata de aruncari libere».
Panoul de baschet este fabricat
din lemn tare, sticla sau plastic, avand grosimea de 3 cm.
Mingea de baschet este confectionata dintr-o camera de cauciuc,
acoperita cu o anvelopa de piele, material plastic sau cauciuc,
avand greutatea de 600-650 gr. si circumferinfa de 75- 80 cm. Jocul
este condus de 2 arbitri in teren, ajutati de un scorer si un cronometror.
Un meci de baschet se desfasoara
in 2 reprize de cate 20 minute fiecare, cu o pauza de 10 minute
intre ele. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaza
timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate intreruperile
jocului. Cos inscris este valabil numai daca mingea intra in cos
pe deasupra lui si trece prin el.
Mingea este pusa in joc, la inceputul
fiecarei reprize, printr-o angajare intre 2 adversari in cercul
de pe linia de centru a terenului. Dupa fiecare cos marcat, mingea
se repune de catre echipa aflata in aparare din orice loc aflat
inapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda
in ambele reprize de cate 2 ori fiecarei echipe, la cererea antrenorului
sau a jucatorilor.
Mingea este considerata «moarta»
in urmatoarete situatii: cand s-a inscris un cos, cand s-a comis
o abatere sau greseala, cind s-a dictat «minge tinuta».
In jocul de baschet sunt sanctionate
(prin pierderea mingii), fie abaterile de la regulament, fie greselile
personate (efectuate prin contact direct cu un adversar). Driblingul
este actiunea repetata prin care un jucator ii da mingii o impulsie
spre sol, facand-o sa ricoseze in directia dorita. In timpul driblingului
jucatorul se poate deplasa pe teren, dar daca a oprit driblingul,
nu-l poate relua, facandu-se vinovat astfel de «dublu dribling».
PivotuI este un post detinut de
un jucator inalt, intr-o echipa de baschet, sau mai este si miscarea
unui jucator cu mingea, care mentine cu un picior contactul cu solul,
iar cu celalalt isi schimba directia odata sau de mai multe ori.
Regula pasilor interzice jucatoruiui
aflat in posesia mingii sa se deplaseze cu ea in brate.
Regula celor 3 secunde nu permite unui jucator in atac sa stea mai
mult de 3 secunde in suprafata de aruncari libere sau sa tina mai
mult de 3 secunde mingea in posesia sa, fara s-o bata in podea.
Regula celor 10 secunde obliga echipa care are mingea sa treaca
in acest interval de timp in terenul advers (cu mingea).
Regula celor 30 de secunde impune echipei in atac sa arunce la cos
in timp de maximum 30 de secunde..
Un jucator care comite 5 greseli personate in timpul jocului este
eliminat definitiv de pe teren.
|
|
| |
|
|
|
